O halucitnatie imperialista a unui conquistador care coboara masivele peruviene in cautarea acelui taram specific perioadei romantice, El Dorado, mitul darwinistului agnostic, o inflorescenta edenica pentru un cuceritor al spiritului si-un cavaler al diplomatiei, care insa ca si Aguirre considera ca furia instinctuala cu care-si imparte biciul nevrozei, absoarbe acelasi binefacator pahar de cianura ca si-n cazul monarhilor absoluti...substanta divina a crimei.
Aguirre: The Wrath of God, denunta auto-exilul patriotard al ratacitorilor fara alta casa decat cea a vointei de putere, un temerar care in situatii de criza nu-si imbarbateaza subordonatii cu arome bahice, ci ii ucide in ordinea binecuvantata a selectiei naturale, incepand cu conducatorul de conformatie liberala, de unde si confuzia autoritatii zvacnita din turmentata "rascoala a sclavilor".
Finalmente Herzog camufeaza toata cinematografia cronicii spaniole convertite in germanic intr-o hipnoza ce-l obscurizeaza si mai mult pe Aguirre care ramanand singur pe ochiurile serpuitoare de apa ale Amazonului, doar el, constiinta sa ariana si capucinii spectrali pe o pluta inundata de vinovatie, grandomanie si nebunie...o pluta si-un nebun, care planifica destinul tragediei contemporane, de mult vitrificat in nisip, neant si nimic...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu