M

                        De data asta Fritz Lang e promotorul unui "M" from Murderer, un cetatean anonim si respectabil care urmareste fetite, sub impulsul unei naturi implacabile, fatala se pare in istoria medico-legala, insa toata isteria asta a bazaielii existentialiste pe care o starnesc crimele lui, e in incipit absurdizata de Elsie Beckmann intr-un joc gravitant pentru rotitele nebuniei: "As-teap-ta ca vi-ne o-mul rau in neg-ru, cu ma-si-na de to-cat car-ne !!!"

                        Definitoriu pentru spiritul germanic, acest preinstinct de nazism congenital va pulsa vitalismul viitor a; nationalismul "deutchland-ian", specific amestecat in film cu acea rigoare conspirationista, care in cazul unui esec al manhunului politiei, zvacneste in subtilitatea SS-ista a ambulantului "tribunal al poporului" populat de lumea cersetorilor si interlopilor, despre care, desi Lang dorea sa o inalte la rangul de justitie populara, ca marturie a omului simplu, care graieste parca fantomatic:"Eu statul, eu sunt poporul", reuseste doar sa faca o radiografie a viitoarei vene sangerande, care va curge direct din inima poporului german, economia si evreii, simbolizati sugestiv in cazul peliculei lui Lang cu "M".

                        Poate fi desigur doar o stranietate paranoica a lui "M", in sa preludiul istoric al Germaniei suna exact ca acustica alegorica a filmului nostru: crime cu sange rece ale trupului si sangelui pur al poporului german, supremele marci nemtesti, toata angoasa, nevroza si difuzia fobica a impersonalului social muncitoresc, cauta un vinovat si se revarsa asupra unui singur posibil criminal, cel care printr-o natura in sine poate fi un criminal ? un avar ? un bancher ?...un evreu...! care si finalmente isi scuza ca atare fapta si natura cu un "M" sau oricare alta initiala segreganta in piept, motiv pentru care el insusi cere in fata "tribunalului poporului", justitia statului, nevinovatia, nebunia, stigmatul, lagarul insa nu fumul, eterul, incinerarea...