care guverneaza si care prabusesc existenta umana, acele dimensiuni nostalgice ale
spiritului uman, "The Hours".
Cu o prezenta considerabila de nominalizari si-un premiu Oscar pentru
rolul simplist si totodata genial al lui Nicole kidman, The Hours
refigureaza mecanismul axiologic al fusului orar uman, imprimandu-i si redandu-i
salbaticia si libertatea prin arta scriitoriceasca si cea suicidala.
Filmul deapana povestea tragica a 3 femei din 3 epoci diferite, studiindu-le
minutios sensibilitatea, urletul si sfarsitul tragic...
In doua cuvinte, e vorba de scriitoarea britanica Virginia Woolf (Nicole Kidman), a carei
pasiune artistica morbida a aruncat-o intr-o nebunbie depresiva, de la Londra la
Richmond, un satuc englezesc izolat, care-i macina instinctele si vointa de vietuire,
intrucat lipsa intrigii "sarpelui viclean al Londrei" era mai fatal ca spiritul mortii.
Intr-o asemenea noapte a mintii si-a spiritului, scriitoarea incearca scape
de sub evaziunea mortii, in forma transfigurativa a suferintei sale in arta binecunoscuta
a singularilor mascarici schizofrenici, care inscontient impart aceeasi constiinta cu
omenirea, personajele artistice.
In acest sens, sciitoarea inventeaza in romanul ei doua posibilitati viitoare
ale propriei personalitati, prima e o femeie care-si paraseste familia, din pricina
sufocarii existentiale si mortii imanente a personalitatii si ego-ului (Julianne Moore),
iar ce-a de-a doua (Meryl Streep), intruchipeaza o femeia distrusa de incertitudini
afective si strivita complet de sacrificiul suicidal eliberator al fostului ei sot scriitor (Ed Harris),
care in fapt era fiul parasit al celei dintai.
Sfarsitul filmului reverbereaza cu strafulgerarea secventiala initiala a peliculei,
in asa masura incat "The Hours" isi sting catharsice suferinta, in forma nobila a
sacrificiului funebru a doua vieti, a scriitoarei si-a alegerii sale neantic-artistice unic posibile,
feminismul si spiritul feminin devastat si devastator (Meryl Streep)...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu