In stilul sau caracteristic, Soderbergh face si din Matt Damon, noua sa marioneta biografica a lui Mark Whitacre, un spion corporatist autodidact al FBI, care isi spioneaza propria firma, tocmai in "demnitatea" de vicepresedinte al acesteia.
Whitacre isi incepe parcursul cosnpirativ de la inventarea unui "dusman invizibil", dupa modelul american al "teroristului", asa ca el creaza un spion-sabotor fictiv, care sa substituie propriile incapacitati si insuficiente in rezolvarea unei crize de productie, insa ulterior implica si FBI-ul intr-un filaj de 2 ani si jumatate, in care s-au inregistrat peste 200 de casete video si audio, timp in care el isi economiseste in culisele conspiratiei cei 5.5 sau 7.7 sau 9.5, pentru a se autodemasca cu 11.5 milioane de $, tocmai in sincera sa cerere prezidentiala de gratiere, in care-si justifica inca o data predispozitiile valountar sau involuntar, manciuriene.
Insa uimitor de ciudat si admirativ la portretul lui Whitacre e paranoia minciunii patologice, mai precis, odata cu contractarea vietii de spion dublu, Mark nu mai disociaza intre adevar si fals, iar tot discursul sau devenind un adevar adaptabil bine ticluit, in care el isi preda sefii "to the fed's", pentru a mosteni tronul de CEO al ADM, o companie de produse sintetice, modificate organic din porumb, a carui capital de investitii insumeaza cateva zeci de miliarde de dolari.
Pelicula The Informant! dovedeste inca o data ca spionajul e cu adevarat o arta ce necesita artisti specifici, artisti ce se adreseaza unor nevoi pentru a deservi sau a se deservi empatic de acele nevoi, nu manipulandu-le, ci doar guvernandu-le chemarea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu