sâmbătă, 18 februarie 2012

Seul contre tous

                  O capodopera mai veche a lui Gaspar Noe, care nu inceteaza sa uimeasca prin spiritul sau existentialist violent, mai  mult decat specific pentru regizorul francez.
                  Principiul expus explicit inca din incipitul filmului e inspirat din Nietzsche si suna cam asa: "Moralitatea nu exista ! aceasta e creatia oamenilor puternici, care au nascocit-o ca masura de fraiereala si diplomatie democratica, relatia  cu saracii sau altfel spus sclavii capitalisti.
                  Sintagma amara ce ia cu asalt sensul filmului e brutalul:"We born alone, we live alone, we fuck alone, we die alone !!!",intrucat:"pe mama o iubesti, ca-ti da mancare, pe tata, ca-ti da bani, pe prieteni ca te ajuta supravietuiesti, dragostea si prietenia sunt simle iluzii ale tineretii, batranii stiu asta..."devize existentiale care antreneaza un macelar francez la o serie de actiuni tragice ale supravietuirii, care dinamizeaza banalul si inutilitatea unei vieti la limita subzistentei.
                  Fiind francez, macelarul se considera de la sine inteles a fi si filosof, si e chiar mandru ca "nu face aceleasi rahaturi in acelasi mod in care le fac multe alte milioane", caci el inoveaza morala, dreptatea si justitia, inca din monologul sau autobiografic neutru si accelerat in care se prezinta ca fiind un simplu macelar orfan care si-a deschis propria macelarie la 30 de ani, dupa care dintr-unul dintre multe sale apanaje erotice, a ramas cu o fata muta dintr-o camera anonima de motel, pe care a parasit-o intr-un ospiciu cand a intrat in inchisoare, pentru a profita ulterior de banii sefei sale de la bar, pe care la fel a parasit-o cu "javra imputita" si cativa pumni consistenti in pantecele gravid al "scroafei", facandu-si apoi roiul cu un camion la fel de anonim ce mergea spre gloriosul Paris.
                  Insa in ciuda tuturor criticilor romanticilor, telenovelistilor si sf-istilor, Noe nu inchide filmul cu un final fatalist, cum ar face-o un von Trier, ci ii ofera macelarului sau un happy-end, putin mai darwinist insa, in masura unei concilieri incestuase dar naturaliste cu fiica sa muta, careia ii promite ca "o va iubi, o va proteja si-o va face femeie."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu